- a trecut timpul!
- time is up / out!
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a trecut timpul!
Look at other dictionaries:
trecut — TRECÚT1 s.n. 1. Timpul care s a scurs (până în prezent); întâmplările, faptele, starea de lucruri din acest timp. ♢ loc. adj. şi adv. Din trecut = de altădată, de odinioară, de demult. ♢ loc. adv. În trecut = altădată, odinioară. ♢ expr. A o rupe … Dicționar Român
târziu — TÂRZÍU, ÍE, târzii, adj., adv. 1. adj. Care este, se face, se întâmplă după trecerea unui (anumit) timp, după ce a trecut momentul potrivit sau timpul dinainte stabilit. ♢ expr. (înv. şi pop.) Nu (după) târzie vreme = curând. Într o târzie vreme… … Dicționar Român
clepsidră — CLEPSÍDRĂ, clepsidre s.f. Instrument cu ajutorul căruia se măsura în trecut timpul după cantitatea de apă sau de nisip scursă dintr un recipient in altul. [var.: (înv.) clepsídru s.n.] – Din fr. clepsydre, lat. clepsydra. Trimis de ibogdank,… … Dicționar Român
trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… … Dicționar Român
prezent — PREZÉNT2, Ă, prezenţi, te, adj., s.n. I. adj. 1. Care se află în acelaşi loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul: de faţă. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Formulă prin care cei de faţă răspund la apelul nominal. ♦ Existent. 2.… … Dicționar Român
post — POST1 Element de compunere care înseamnă după , ulterior şi care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. – Din lat. post, fr. post . Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX 98 POST2, posturi, s.n. 1.… … Dicționar Român
perfect — PERFÉCT, Ă, perfecţi, te, adj., s.n. I. adj. 1. Care întruneşte în gradul cel mai înalt toate calităţile cerute; desăvârşit. ♢ Gaz perfect = gaz ale cărui molecule, de dimensiuni neglijabile faţă de distanţele dintre ele, nu exercită forţe de… … Dicționar Român
vreme — VRÉME, vremuri, s.f. I. 1. Timp (I). 2. Durată limitată de două întâmplări, evenimete etc. sau măsurată în ore, zile etc.; interval, perioadă, răstimp. Am stat multă vreme în ploaie. ♢ loc. adv. Cu vremea = după un timp oarecare, cândva, odată şi … Dicționar Român
vară — VÁRĂ, veri, s.f. Anotimpul cel mai călduros al anului, cuprins între primăvară şi toamnă şi reprezentând (în emisfera boreală) intervalul de timp de la 22 (21) iunie până la 23 septembrie. ♢ loc. adj. De vară = a) necesar în timpul verii; care se … Dicționar Român
pe — prep. I. (Introduce un complement direct). 1. (Complementul este exprimat printr un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o fiinţă) Îl strig pe Ion. A împuşcat pe lup în cap. ♦ (Complementul este exprimat printr un substantiv comun… … Dicționar Român
data — DATÁ, datez, vb. I. 1. tranz. A stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut. ♦ A pune data pe o scrisoare, pe un act etc. 2. intranz. (Cu determinări introduse prin prep. de la , de sau din ) A se fi produs, a se fi făcut, a… … Dicționar Român
